M-am întrebat de nenumărate ori de ce, în filmele istorice cu acţiunea în antichitate sau evul mediu şi chiar epoca modernă, armata era comandată de un tip călare pe un cal alb, vizibil de departe, cu tot cu steagul armatei şi tot felul de alte chestii colorate în jur.
Răspunsul este simplu: cât timp îşi puteau vedea comandantul, soldaţii se luptau mai bine, moralul era ridicat şi puteau invinge. Capturarea steagului era o mare lovitură … dar divaghez.
În zilele noastre, armatele din turnurile de oţel şi sticlă îşi pot vedea „comandantul” doar în poză şi află despre mersul „bătăliilor” fie din şedinţe, fie din bârfe, fie din presă, fie din comunicarea financiară a propriei „armate”.
Nu e nevoie de cercetătorii britanici ca să postulăm următorul truism universal valabil: când ştiu că firma pentru care lucrează este profitabilă, are venituri în creştere, vinde mai bine şi în general e OK, angajaţii lucrează mai bine. Cu totul altfel stă situaţia atunci când nu ştii cum merge organizaţia din care faci parte.
Aici intervine comunicarea financiară – evident, este numai una dintre aplicaţiile acestei ramuri a comunicarii, probabil cea mai rigidă şi mai puţin excitantă ideatic, dar asta e situaţia cu cifrele.
Şi aici apare prima bifurcaţie în mantra unghiului de abordare. Comunicarea financiară vizează atât acţionarii şi investitorii, bancherii şi partenerii, cât şi clienţii, şi angajaţii, adică o audienţă extrem de heteroclită, de la analişti financiari la juniori cu ceva masterat şi multă bună-credinţă.
Ca să vedem cum facem comunicare financiară, e util să vedem de ce facem comunicare financiară şi la ce foloseşte.
În primul rând, e o dovadă de transparenţă. Oricum bilanţul oricărei firme devine vizibil, la un moment dat, pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Apoi, comunicarea financiară proactivă are câteva beneficii evidente pentru business: poate reduce costurile cu capitalul, poate atrage investitori noi sau mai puternici, cu siguranţă ajută la crearea şi menţinerea unui moral bun în rândul angajaţilor, al partenerilor şi al clienţilor. Ca să nu mai vorbim că pentru companiile listate la bursă, acest demers este obligatoriu prin lege.
Bun, am stabilit de ce este nevoie de comunicare financiară. Contează enorm şi cum o faci, ce spui, cum spui.
Hai să analizăm un posibil titlu, complet ipotetic, pentru a vedea la ce ne referim.
“Compania a anunţat un profit înjumătăţit în prima jumătate a anului”
Acest enunţ este fie o veste proastă, fie o veste excelentă, în funcţie de explicaţie şi context.
Dar pentru că trăim din plin în epoca click-bait, te rugăm frumos să ne suni ca să afli explicaţia.